Bătălia pentru titluri de Miss şi Mister Boboc 2011

 

Bătălia finală pentru marile titluri de Miss şi Mister Boboc 2011    s– a dat miercuri seară la Casa de Cultură.

  Sala  s –a dovedit a fi neîncăpătoare pentru studenţii  care au venit să susţină cele şapte facultăţi la finala Balul Balurilor 2011.

  Pentru prima probă bobocii au avut de pregătit tema de acasă, la care au trebuit să însceneze o zi din viaţa de student. La cea de– a doua probă a fost testate capacităţile concurenţilor în arta dansului.  Aceştia au improvizat câteva stiluri de dans printre care: dans popular, latino-american disco şi vals.Boboceii  Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării au oferit un dans de excepţie, care a surprins plăcut juriul atât şi publicul.

  Momentele artistice de muzică şi dans au fost nelipsite din seara spectacolului, în care au evoluat formaţiile de dans Dance Avenue condus de coregrafa Olga Ene şi Elit Dans, conducător artistic, Mihai Dudnic. 

  În urma votului  acordat de membrii juriului poziţiile de frunte au revenit facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei– locul 3, facultăţii de Fizică– locul 2 , iar premiul pentru Miss şi Mister Bobocelul anului 2011 a fost câştigat de studenţii Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării .

  De asemenea şi juraţii au ţinut să îi felicite pentru munca şi originalitatea care au depus-o în cadrul acestui concert, dar le-au dat şi nişte sfaturi ca la început de cale.                                         “ Participanţii au dat dovadă de dragoste frumos pentru cultură ceea ce mă bucură foarte mult, dar m-au deranjat partea tehnică. Îmi pare rău că tinerii din ziua de astăzi nu ştiu să se exprime corect măcar atunci când ies pe scenă. Haideţi să lăsăm limba cea din şcoală şi să vorbim limba română”, a menţionat membrul juriului, Octavian  Grigoriu.

  Pentru perseverenţa şi munca depusă, boboceii au fost răsplătiţi cu cadouri din partea sponsorilor.

  Sinceri să fim nu ne– am aşteptat  să câştigăm, am depus mult efort şi uite că suntem înfingători. Pentru această finala ne– au pregătit doar cinci zile, mi– a mărturisit profund emoţionat Mister Bobocelul anului Eugen Pascari.

  Perechea câştigătoare a primit un sejur la munte pentru patru zile în România, iar toate domnişoarele participante au primit abonamente pentru o lună la shaping. 

  Balul Balurilor este o competiţie interuniversitară şi a fost organizată de către Rectorul Sindical şi comitetul sindical al Universităţii de Stat din Moldova.

Sunetele zodiei

Vă vine să credeţi sau nu, dar oamenii de ştiinţă au deteminat  cele mai relaxante piese pentru fiecare zodie. Fiecare semn zodiacal are un sunet specific. Voi ce ziceţi? Vă plac melodiile zodiei care vi se potriveşte? :)

Berbec  http://www.youtube.com/watch?v=Yc01uQ_Ht2Y&feature=youtu.be

Taur      http://www.youtube.com/watch?v=By9o3LTFTZo&feature=youtu.be

Gemeni  http://www.youtube.com/watch?v=EJDbAquLjV4&feature=youtu.be

Rac        http://www.youtube.com/watch?v=PSILUiFBRfE

Leu       http://www.youtube.com/watch?v=zkjsfCDg73g&feature=youtu.be 

Fecioară http://www.youtube.com/watch?v=ghNvXNabKUU 

Balanţă  http://www.youtube.com/watch?v=G8IVd2CIkO8&feature=related

Scorpion http://www.youtube.com/watch?v=ghxsCK3xQ0w&feature=related

Săgetător http://www.youtube.com/watch?v=gmtl3nwtRVM&feature=youtu.be 

Capricorn http://www.youtube.com/watch?v=l4FroYt2KCE&feature=youtu.be

Vărsător http://www.youtube.com/watch?v=yKBrwWMAtEg&feature=youtu.be

Peşti http://www.youtube.com/watch?v=tC_cW3XA170&feature=player_embedded 

Îi sărbătorim pe Sfinţii Arhanghelii Mihail şi Gavriil

  Sărbătoare mare pentru cei care poartă numele de Mihai sau Gavril. Astăzi, creştinii de rit vechi marchează Sfinţii Arhanghelii Mihail şi Gavriil, căpeteniile îngerilor.

  Ca sărbătoare a îngerilor, ziua de 21 noiembrie a început a se serba în Biserica de prin veacul al cincilea şi ea s– a răspândit repede în tot Răsăritul creştin.

  Arhanghelii au misiunea de a vesti oamenilor tainele cele mari ale lui Dumnezeu, de a descoperi prorocirile cele înalte îngerilor și, prin ei, oamenilor. Aceștia sînt cei care înmulțesc sfânta credință între oameni, luminând înaintea lor cu lumina Sfintei Evanghelii.

  Arhanghelii sunt conducătorii cetelor de îngeri, având aripi şi purtând sabii, ca simbol al biruinţei, şi sunt calauze ale sufletelor în drumul acestora spre rai.

  Arhanghelul Mihail semnifică „ puterea lui Dumnezeu” și este voievodul oștilor cerești și cel dintâi din ceata Sfinților Arhangheli. El poartă sabie de foc și are misiunea de a păzi legea lui Dumnezeu și de a birui puterea vrăjmașilor.

  Mihail Arhangelul a fost rânduit de Atotputernicul Dumnezeu căpetenie a îngerilor buni şi mare folositor şi de bine făcător al mântuirii noastre şi, luând chip văzut, s– a arătat multora, atât în Legea veche cât şi în Legea nouă.

  Cea mai răspândită credință populară cu privire la Arhanghelul Mihail este aceea în care el împreună cu Arhanghelul Gavriil, ca cei mai mari între îngeri ce există păzesc  şi se roagă pentru oamenii pe parcursul întregii lor vieți, iar la sfîrșitul vieții, în ceasul morții tot ei le iau sufletele. După ce-l plimbă prin toate locurile pe unde fusese în viață, Arhanghelul Mihail duce sufletul răposatului înaintea Scaunului lui Dumnezeu şi în funcție de decizia luată aici,  îl duce mai apoi în rai sau în iad. După credința că Sf. Arhanghel Mihail ia sufletele oamenilor în clipa răposării, a rămas zicala „îl ia Sf. Arhanghel”, care semnifică că moare, se duce.

  În viziunea populară, Arhanghelii sunt patronii casei, ard păcatele omeneşti şi purifică, prin post şi rugăciune, constiinţele.

  Se crede că Arhanghelul Mihail poartă, uneori, cheile Raiului, dar şi că este un luptător înfocat împotriva diavolilor.

  În popor se spune că Arhanghelul Mihail are niște lumânări de diferite dimensiuni, aceste lumînări arătând cât mai au de trăit oamenii cărora acestea le– au fost destinate.

  Arhanghelul Gavriil semnifică „bărbat-Dumnezeu” și este arhanghelul bunelor vestiri, acelora de bucurie, are şi misiunea de a vesti oamenilor tainele cele mari dumnezeiești.   El nu mai poartă sabie de foc, ci crin de neîntinată bucurie. El a fost ales și trimis de Dumnezeu la Fecioara din Nazaret să– i vestească taina mare a întrupării Domnului, rostind cel dintâi numele Prea Dulcelui Iisus. El a vestit și a pus nume Sf. Ioan Botezătorul. El a vestit păstorilor că în Betleem s– a născut Mesia. El a cîntat cel dintâi „Slavă întru Cel de sus lui Dumnezeu și pe pămînt pace, între oameni bunăvoire”.

  Sfântul Gavriil ocrotește pe fecioare, acoperă pe mame, păzește pe prunci, duce rugăciunile cele fierbinți la Dumnezeu și aduce înapoi împlinirea cererilor.

  În ceea ce priveşte vremea, 21 noiembrie este zi de hotar între toamnă şi iarnă. Acum, iarna încearcă să îşi intre în drepturi puţin câte puţin şi nu dintr– o dată. Tradiţia populară spune că între sărbătoarea Arhanghelilor şi Craciun trebuie să existe trei, patru zile calde, senine, luminoase, numite „vara iernii”.

  În sâmbata dinaintea sărbătoririi se fac praznice pentru sufletul morţilor. Fiecare om trebuie să aprindă o lumânare, care îi va fi "lumina de veci"  în lumea de dincolo. Se aprind lumânări atât pentru oamenii în viaţă, cât şi pentru cei disparuţi fără lumânare.

  În zonele de munte, cei doi Arhangheli erau consideraţi ocrotitori ai oilor. De ziua lor, ciobanii sărbătoresc "năpustitul areţilor", adică slobozitul berbecilor între oi, pentru împerechere,  se fac turte mari, din malai, pe care le aruncă în mijlocul oilor. Dacă turta pică pe pământ cu faţa în sus, se anunţă o primavară fertilă, cu mulţi miei. Turta picată cu faţa în jos prevesteşte oi sterpe, fără rod.

  Sunt numeroși credincioși care le poartă numele Sf. Arhanghel şi Gavril,numeroase biserici cu hramul Sf. Arhangheli, precum și mănăstirea din raionul Hânceşti, satul Negrea.

  În Republica Moldova peste 73 000 de bărbaţi se numesc Mihail, 5 600 - Mihai, peste 2.500 - Gabriel, 1130 - Gavril, iar 45 poartă prenumele Gavriil. Iar din cele 17 mii de femei, 11 500 se numesc Mihaela, iar alte 5 400 - Gabriela.

  De ziua Arhanghelilor, nu se lucrează, cei care nu se supun acestei interdicţii urmând să aibă parte de chin mare la vremea morţii.

 Sursa Foto: http://sfinxredivivus.wordpress.com/2010/11/07/sf-arhangheli-mihail-si-gavriil-simbolurile-dreptatii-si-iubirii/

Un week– end cu aromă de poamă și mult vin

       

         Mergând pe drumul ce duce spre Centru Expoziţional Moldexpo mirosul de vin devine deja ameţitor. 

Odată ce am intrat pe teritoriul Moldexpo  sunt înconjurată de muzică, bucate tradiţionale şi  un iarmaroc curgător, în care peste 50 de întreprinderi vitivinicole  participă la cea de a zecea ediţie a sărbătorii “ Ziua Naţională a Vinului”.

Zeci de meșteri populari îşi prezintă cele mai noi realizări ale lor, iar sute de oameni au posibilitatea să le admire, dar şi să achiziţioneze lucrările ce i– au impresionat. Preţul acestora varia de la 15 lei, şi putea ajunge până la sute de lei. O doamnă îmi spune entuziasmată că lucrările acestor oameni sunt deosebite şi cu singuranţă va cumpăra câteva suvenire , pentru a le face cadou apropiaţilor săi.

De asemenea vizitatorii au avut posibilitatea de a gusta din bucatele tradiţionale moldoveneşti, care au fost desigur lăudate de către turiştii veniţi la sărbătoare.

 Un turist venit de peste Prut îmi spune că deşi industria vinului este o ramură dezvoltată şi la ei în ţară, din pacăcate nu au această sărbătoare şi că este ceva frumos pentru a– ţi  promova cultura şi tradiţiile ţării.

Gazda sărbătorii a fost premierul Vlad Filat, care a fost însoţit la eveniment de către ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, ministrul de Interne, Alexei Riobu, şeful Justiţiei, Oleg Efrim şi cel al Economiei, Valeriu Lazăr. De asemenea, la sărbătoare a fost prezent şi vice-prim-ministrul Mihai Moldovanu.

Oficialul nu a ezitat să facă o baie de mulţime, să guste din tulburel şi pentru a demonstra că este un bun gospodar a dat câţiva struguri prin teasc.

Vlad Filat a spus că preferă vinul sec de culoare roşie. El a mai adăugat că străinii şi– au dat seama că vinul nostru este de calitate şi că cultura vinificaţiei va rămâne cartea de vizită a Republicii Moldova.

Tot în aceeaşi dimineaţă celor mai iscusiţi viticultori şi vinificatori le-au fost înmânate menţiuni speciale.

Condrea Gheorghe din oraşul Ialoveni care a luat premiul mare la nominalizarea Vin de desert, categoria Cel mai bun vin rosu, îmi povesteşte că a participat la mai multe ediţii ale concursului şi concurenţa este mare; el spune că premiul primit îl va stimula să mai participe deoarece  calitatea vinului este cu fiecare an tot mai bună.

Pentru a atrage atenţia vizitatorilor fiecare companie şi– a amenajat pavilionul cum a ştiut cel mai bine. Odată ce intrai în pavilionul amenajat de către reprezentanţii Colegiului Naţional de Viticultură şi Vinificaţie,decorul şi hainele în care erau îmbrăcaţi îţi creau senzaţia că eşti în secolul trecut. Aceştia au înscenat şi o lecţie deschisă din anul 1842 în cadrul căreia au arătat cum se produce un vin bun în Basarabia.

Profesorul Ion Margine  de la Colegiul Naţional de Viticultură şi Vinificaţie din Chişinău  îmi spune că:”  producătorii de struguri trebuie să producă nişte struguri buni în care să depună stăruinţă la procesare şi după aceea să aplice toate cunoştinţele în domeniul tehnologiei  ca să poată obţine un vin calitativ”.

Două zile la rând,oamenii au avut ocazia de a gusta gratis din vinurile de calitate, însă când ajungeai lânga pavilion îţi cam trecea cheful pentru ca se înghesuiau zeci de oameni dornici de a gusta vinul de anul acesta. La unii comercianţi un pahar de vin costa 3 lei, iar un litru de vin ajungea până la 25 de lei.

Dnul Vasile care a venit din raionul Călăraşi la această sărbătoare pentru a– şi prezenta vinul, îmi mărturiseşte că secretul vinul său bun este, de a depune mult suflet în munca pe care o faci, dar nu e mai puţin important să respecti şi tehnologia şi, desigur, să– ţi fie dragă această îndeletnicire.

După păhărelele de vin servite, unora li s– au înfierbântat picioarele şi cum le stă bine moldovenilor, au întins o horă.

Potrivit Ministerului Agriculturii, în acest an, cheltuielile pentru Ziua Vinului au depăşi un milion de lei, bani alocaţi din bugetul statului.

Ziua Naţională a Vinului este sărbătorită anual în Republica Moldova în cea de– a doua duminică a lunii octombrie.

 

Sursa Foto:  http://yupi.md/sarbatoarea-ziua-vinului-in-capitala-vezi-programul-zilei-nationale-a-vinului

Duelul talentelor între universităţi

E încă dimineaţă. Capacii şi covorul de frunze  sunt acoperiţi cu brumă, semn că noaptea trecută a fost frig! Mă îndrept către Palatul de Cultură unde va avea loc Festivalul Republican al creaţie artistice a tineretului studios, la iniţiativă Consiliului Republican al sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei şi Consiliului Rectorilor din Moldova.

Odată ce am intrat aici se simte miros de sărbătoare, zăresc lume multă şi veselă,  cu feţile luminate şi cu dispoziţia bună. Fiecare s– au divizat în grupuleţe mici şi repetă concentraţi  numerele pentru că în câteva minute vor ieşi pe scenă şi trebuie să se prezinte bine în faţa publicului.

Nu am emoţii deoarece am mai participat şi la alte festivaluri şi sper să reprezentăm bine universitate noastră, mi– a spus dansatorul Tudor Popovici.

Merg prin hol şi observ pe partea stângă că este organizată o expoziţie de lucrări manuale de către studentele de la secţia croşetări şi broderie. Sunt nişte lucrări foarte frumoase, am făcut şi eu aşa ceva când eram în liceu, îi povesteşte o domnişoară prietenei sale.

Intru în sala mare. E încă pustie se adunase doar câteva persoane.  Mă aşez printre primele rânduri. După un sfert de oră de aşteptare în care îngheţasem deja de frig pe scaun în sfârşit  prezentatorul anunţă începerea concursului.

Vizibili emoţionaţi pe scenă îşi fac apariţia membrii corului “ Lira” condus de S.Veselovschi. Aceştia au intepretat cu multă muzicalitate două piese: “Foaie verde viorea” şi “ Gloria”.

De asemena o interpretare deosebită a avut– o Nicolae Gribincea în duet cu corul  “ Lira” ce a interpretat o piesă cu tematică religioasă, care a treziit emoţii plăcute oricărui spectatorilor. Preţ de câteva minute sala a amuţit ascultând extraordinara interpretare.

Pentru a mai distinge puţin atmosfera cu câte un număr au evoluat colectivul etnofolcloric  “Crenguţa de Iederă” condus de  Maria Iliuţ, colectivul de dans sportiv “Elit. Dans” conducător artistic Mihail Dudnic şi colectivului de dans popular “Struguraş” conducător Iurie Tătaru.

La concurs participă cele mai bune şi talentate grupuri artistice din şase instituţiilor de învăţământ superior din  Chişinău, Bălţi şi Soroca şi şapte colegii, ce au interpretat aproape toate genurile de creaţie. Din cadrul fiecărei universităţi echipele au concurat la şase probe – dans modern, dans sportiv, dans popular, piese etnofolclorice, muzică uşoară, teatru.

Şeful secţiei tineret, cultură şi sport  Nicolae Gribincea menţionează care face parte din membrii juriului a specificat că a mai participat la mai multe ediţii ale acestui festival şi comparativ cu anii precedenţi , se observă o pregătire mai bună a concurenţiilor şi că au luat în serios acest festival– concurs. El a mai adăugat că acest fapt este foarte îmbucurător.

Festivalul a durat şase ore şi chiar dacă publicul din sală a început să se rărească, pe scenă tinerii continuă să aibă o prestaţie bună. Pentru a se mai încălzi spectatorii s- au ridicat de pe scaune şi au dansat după muzica săltăreaţă.

 Mi– a plăcut prezentarea studenţiilor se vede că au pus suflet, dar din pacăte partea organizatorică lasă de dorit, de aceea poate şi au venit aşa puţini oameni la concert, a menţionat spectatoarea, Ecaterina Struniţcaia.

         La 19 noiembrie curent vor fi prezentate rezultatele concursului, iar câştigătorii vor premiaţi cu diplome şi premii băneşti din partea sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei şi Consiliului Rectorilor din Moldova. 

Până atunci nu ne rămâne decât să aşteptăm rezultatele.

Dansul- limbajul trupului

   Mă aflu în sala de dans modern a Facultăţii de Arte Frumoase dincadrul USM, unde îşi desfăşoară activitatea , cercul de dans ,

,,Dance Avenue”.
   Într– o sală de câţiva metri pătraţi se înghesuiesc 40 de studenţi pentru a se însuşi arta dansului.
   Conducătoarea formaţiei ,, Dance Avenue” , Olga Ene ne spune că „ elevii nu au toate condiţiile necesare pentru desfăşurarea orelor. O reparaţie capitală în sala nu s– a facut de câţiva ani, ci doar cosmetic, puţin s– a dat cu var, s– au vopsit puţin ferestrele şi atât”.
   Pentru a evolua pe scenă dansatorii au nevoie de costume scenice, care nu se găsesc în camera de costume a Facultăţii de Arte Frumoase.
    Valentin Tomuleţ decanul Facultăţii de Arte Frumoase ne spune că „ în inventarul de costume scenice sunt haine pentru toate secţiile de dans , dar recunoştem că ele sunt foarte vechi şi chiar demodate, dar pentru asta nu se alocă destui bani ca să putem cumpăra costume scenice în toate cercurile de dans. De aceea cu părere de rău studenţii sunt nevoişi ca să– şi croiască costume în atelierele de cusut”.
   Profesoara menţionează că: „ În cadrul concertelor avem nevoie de costume corespunzătoare cu coreografia pe care o prezentăm, dar cu părere de rău noi nu ne permitem. De fiecare dată sunt puşi la cheltuială studenţii de la universitate. Eu ca coregraf mă strădui să cer minimul necesar pentru a putea evolua cât de cât.”
   Din lipsă de fonduri studenţii sunt nevoiţi să suporte cheltuielile. Preţurile încep de la 500 de lei şi pot ajunge chiar şi până la mii de lei.
   Indiferent de obstacolele ce le întâlnesc în cale, echipa de dans        ,, Dance Avenue”, au şi performanţe cât în ţară dar şi peste hotare.
Dansatorii au evoluat în ţară, dar şi peste hotare.Pentru fiecare evoluţie pe scenă fiecare stundent este remunerat cu câte 50 de lei din cadrul universităţii.
   Copii depun foarte mult efort pentru a ajunge adevăraţi profesionişti , ei repetă chiar şi după program.
   Svetlana Stratulat de la secţia dans modern ne spune că:                    “ frecventeaz dansurile de trei ori pe săptămână, uneori vin chiar cu două ore înainte de a intra în sala de dans, pentru a repeta noile figure”.
   Dar cea mai mare problemă a dansatorilor este lipsa de sponsorizare, deoarece echipamentele sunt foarte costisitoare.
   Cecati Elena ne mărturiseşte că: „ pe an am nevoie de 2 perechi de încălţăminte, care este scumpă, în dependenţă de calitatea ei, dar pentru asta este nevoie de bani, care de cele mai multe ori vin din partea părinţilor”.
   Pentru a face un calcul cam cât îi cost pe stundeţi un constum pentru dans, am mers într–un magazin specializat din capitală.
   De exemplu pentru cusutul unor pantaloni scurţi avem nevoie de stofă neagră lucioasă , care costa 150 de lei metru. Pentru o bluză cu mâineca scurtă din ţesătură de culoare albă cu bulinii negre, costa 85 de lei metru. Pe lângă costum trebuie să asortăm şi cu nişte accesorii, care încep de la 50 de lei în sus.
   Dacă eşti pasionat într– adevăr de arta dansului afală ca acest hobby îţi fură mult din timpul tău liber şi e nevoie să faci multe investiţii , dar şi sacrificii dacă vrei să ai performaţe.
   Pe cât de costisitoare ţi s- ar părea pasiunea această pentru dans, dar să ştii că pe atât e şi de frumoasă şi relaxantă.
   Dansul este limbajul ascuns al sufletului, dansul este acela care exprima mesajul primitiv al sufletului, dansul este puţină nebunie care ne face tuturor mult bine… aşa că indiferent de obstacole nu încetaţi să dansaţi.

Piesa de duminică ce ne alină sufletele....